Orice călător prin Albac ar trebui „să treacă prin Cheile Albacului”, pentru a se odihni câteva clipe între aceste stânci așezate pe malurile Arieșului și a bea „din apa vie a izvoarelor ce țâșnesc îndrăznețe din pietrele încremenite”, se spune în monografia comunei Albac. Aceasta ar fi, se zice, cea mai bună dovadă că ai fost în această așezare din Țara Moților.
Cheile Albacului se află la aproximativ 3 kilometri de centrul localității, spre Gârda de Sus.
Mai departe, i se sugerează călătorului prin Albac, „dacă vrei să asculți glasul vântului și să înțelegi cântecul pădurii, pornește pe valea Albacului, abate-te din șosea pe valea Lămășoi sau pe valea Cioneștilor”.
Pe lângă aceste plimbări prin natura din jurul Albacului, turistul poate vizita muzeul etnografic din centrul comunei. Prin exponatele adunate - textile, costume populare, diferite obiecte folosite de moți în gospodăriile lor țărănești - călătorul curios descoperă mai multe din viața, ocupațiile și tradițiile locuitorilor din Albac.
La 14 kilometri de Albac, se află Gârda de Sus. De aici, pornesc numeroase trasee turistice în Parcul Natural Apuseni. Unele pot fi parcurse și cu mașina, altele, pe jos.
Un traseu cu mașina care se poate face în câteva ore include vizitarea unor peșteri și trecerea prin câteva locuri din Țara Moților.
La 2 kilometri din Gârda de Sus, pe Valea Ordâncușa, se află peștera Poarta lui Ionele, menționată în 1857. Aflată la altitudinea de peste 800 metri, peștera a fost amenajată pentru vizitare. Are lungimea de 131 metri, iar din 1999 este una dintre ariile naturale protejate din România.
Dacă se continuă călătoria de la peștera Poarta lui Ionele, nu departe, la aproximativ un kilometru, se intră în Cheile Ordâncușei. Pereții de stângă sunt spectaculoși și la fel de impresionant este felul în care au crescut printre stânci molizi.
Mai departe, se poate face o mică abatare pe drumul ce duce la Poiana Călineasa. Este tradiționalul loc de păstorit al moților din sate din împrejurimi, cu un peisaj pitoresc - poieni printre păduri întinse, cer ce pare mai aproape, turme de oi (în timpul verii), „mutături” răzlețe. Mutăturile sunt adăposturile montane simple făcute de oierii din zonă.
Înapoi pe drumul principal, care continuă să urce apoi să coboare trecând prin câteva sate montane tipice Apusenilor. După satul Ocoale, se intră în Ghețari, unde se află Peștera Ghețarul de la Scărișoara sau mai simplu peștera Scărișoara. Este vestită în primul rând pentru că aici este cel mai mare ghețar subteran din România.
Se merge apoi pe drumul ce duce la Gârda de Sus pentru a ajunge la din locul de pornire pe acest traseu.
La 21 kilometri de Albac, este satul Fericet unde se află casa memorială Horea - Vasile Nicola Ursu (1730 -1785). Este o căsuță din lemn, nu cea originală, în care a fost amenajat un micuț muzeu.
Albac poate fi așadar un loc excelent de pornire în numeroase drumeții, atât în Parcul Natural Apuseni, cât și în diferite sate din Țara Moților.
“Dacă acest articol v-a făcut să vă doriți să explorați Albacul, vă invităm să aruncați o privire peste ofertele noastre atractive de pe
Balneomedica.ro. Cu siguranță veți găsi ceva pe placul dvs. Puteți vizita toate ofertele pe următorul link:”